Ați găsit vreodată astfel de formațiuni, poate pe spatele frunzelor de stejar, și v-ați întrebat ce sunt? Despre gale – aceasta este denumirea lor – ne povestește cu multă pasiune biologul Madalina Viciriuc, care ne-a arătat și surprinzătoarea lor diversitate și frumusețe cu mai multe foto pe Codrii Iașilor – cunoaștem, prețuim, păstrăm. Vă garantăm că după ce îi citiți textul și vedeți imaginile, vă veți îmbogăți cu încă o perspectivă în nesfârșita călătorie de cunoaștere și prețuire a naturii:
https://www.facebook.com/groups/codrii.iasilor/permalink/740270203190467/
“Natura este complexă, ne oferă surprize, uneori trecem pe langă ele fără să le observăm, sau ne oprim și întrebăm mirați ce sunt. Formațiuni ciudate pe plante, de diferite forme și dimensiuni localizate fie pe frunze, muguri, flori sau fructe. Aceste formațiuni sunt gale induse de insecte, reprezentând „casa” acestora. Galele sunt excrescențe anormale ale plantei ca răspuns la atacul unei insecte. În funcție de forma galei și planta gazdă se poate determina insecta inductoare, de cele mai multe ori din grupul Hymenoptera sau Diptera. Printre cele mai studiate insecte galigene sunt cinipidele, viespi din Hymenoptera, Cynipidae. Sunt considerate insecte dăunătoare deoarece deformează anumite organe ale plantei, absorbind în același timp substanțe ale plantei în timpul formării. Insectele își depun oulăle în anumite organe ale plantei, iar ca mijloc de apărare, planta începe să formeze anumite țesuturi în jurul acestuia. De cele mai multe ori gala începe să se formeze după ce larva iese din ou rămânând în interiorul galei unde se hrănește cu țesuturile acesteia și odată ajunsă la maturitate părăsește gala printr-un orificiu pe care ea îl „sapă”.
În general cinipidele au o specificitate ingustă în ceea ce privește gazda, diferite specii de stejar (genul Quercus) sau măceș (genul Rosa). Deoarece unele specii au 2 generații pe an acestea pot fi găsite fie primăvara odata cu înflorirea stejarilor pe amenți (spre exemplu Neuroterus quercusbaccarum) sau pe ramuri (Biorhiza pallida), fie toamna pe sol (Andricus quercuscallicis) sau ramase în coronamentul arborilor (Andricus kollari).
Cele mai comune specii în zona Iașului pe stejari sunt Cynips quercusfolii și C. longiventris pe frunze, Andricus kollari pe ramuri, ambele generații de Neuroterus quercusbaccarumpe frunze si inflorescențe, N. numismalis și Andricus kollari pe ramuri. Specii de insecte galigene se găsesc și pe măceș precum, Diplolepis rosae și D. mayri.”
Foto: Gală de Cynips quercus (specie de viespie) postată de Radu Cristian Bujor
