Concluziile discuției cu Direcția Silvică Iași, cum a decurs întâlnirea și ce am stabilit. Sunt semne de deschidere, sunt idei de ambele parti, se merge spre solutii. Dar nu e încă – așa cum era de așteptat dealtfel – aproape nimic concret. După ce am discutat mai mult cu Dl Director Doncean, avem motive sa fim ceva mai optimiști.
Foarte pe scurt pentru cine nu are timp să citească și să se documenteze:
1️⃣ acces recreativ, nemotorizat, în pădure – am clarificat că accesul pe traseele marcate este permis, *pe propria răspundere*. Am agreat reluarea identificării și marcării traseelor de bicicletă propuse în pădurea Bârnova-Dobrovăț. Am propus modificarea amenajamentului silvic pentru lăsarea a două benzi de 100m stânga și dreapta traseelor turistice. Multe alte linii de discuții, detalii mai jos.
2️⃣ lăsarea arborilor remarcabili pe picior chiar și atunci când se exploatează. Am arătat că legislația de mediu (planul de managment), precum și catalogul național al arborilor monumentali inițiat de ICAS crează cadrul în care acești arbori să poată fi lăsați. Dl Director Doncean ne-a confimat că deja ei deja vor fi identificați și nu vor mai fi marcați pentru tăiere în APV-uri. Continuați și voi să ni-i semnalați! Și aici sunt discuții ulterioare.
3️⃣ creșterea suprafeței de pădure în protecție (acum doar 1% protecție strictă). Am discutat despre zone compacte, inclusiv fără fără trasee turistice, lăsate refugiu pentru natură, despre crearea unor inele în jurul rezervațiilor, despre categorii precum 1.5.p “Arboretele incluse în păduri naturale seculare de valoare deosebită”, și situații la noi cu astfel de parcele tăiate (dați click pe #codriiiasilor170ani). Este un subiect mai amplu, dar vom discuta concret și aici la întâlniri ulterioare.
Cine a participat? Din partea Direcției Silvice au participat Dl Director Donceanu Gabriel, Dl Sef Ocol Lunca Cetățuii Gabriel Opăriuc (cea mai mare parte din pădurea Bârnova-Repedea se înscrie la OS Lunca Cetățuii) și d-na Gabriela Coroș. Din partea Codrii Iasilor au fost Mihai Diac, Vali Turcuman si Adriana Adriana, primii trei membri ai grupului, toți trei oameni obișnuiți fără afiliere, cu servicii și familii. Cum am fost primiți? Civilizat și normal, fără animozitate. Care a fost atitudinea conducerii DS și OS? Dl Director Doncean a fost echilibrat și deschis, volubil, cumva ne-ar fi plăcut să vorbim mai multe (după 3 ore de discuții a trebuit să mergem la servicii). Dl Șef Ocol Opăriuc a părut mai afectat, discursul lui fiind presărat cu mici reproșuri față de postările noastre care au deranjat, dar le trecem cu vederea. Nu fără a aminti că Codrii Iașilor va prezenta mereu adevărul așa cum îl vede, cu bune cu rele, soluția corectă constând în înclinarea balanței realității spre bune. A mai participat d-na Laura Bouriaud, silvicultor si Prov. Univ. Dr. la universitatea de la Suceava.
Ce am discutat? În primul rând, am stabilit că ne vom întâlni la maxim 2 luni pentru a putea lucra împreună la soluții pe termen lung, unde nu se pot face lucruri imediat. Ca și conținut, am rămas fideli celor 3 direcții mari din petiția semnată de peste 16.000 de oameni, conștienți că suntem acolo nu doar noi ci reprezentanții ieșenilor iubitori de natură și de pădure. Am mers însă documentați, propunând pași concreți și capabili să discutăm soluții, argumentat. Pe cele 3 direcții:
1️⃣ Permiterea și încurajarea accesului recreativ (bineînțeles, nemotorizat, cu impact minim). Aici vă amintim că autoritățile nu au făcut mare lucru în acest sens de 30 de ani, iar din 2008 Codul Silvic interzicea explicit accesul inclusiv la picior pe fondul forestier. Societatea civilă a marcat trasee însă încă din anii 70, iar in toamna anului 2020 Direcția Silvică a dispus refacerea unora dintre aceste marcaje, doar pentru ca mai târziu să spună că nu sunt deschise pentru că nu sunt omologate și nu avem serviciu de intervenție (gen salvamont). Aici Dl Doncean a prezentat aspectul de siguranță și răspundere legală a direcției în caz de accidentări, dar noi am arătat ca articolul 54 din codul silvic, așa cum a fost modificat în 2020, permite accesul pe trasee marcate pe proprie răspundere, fără a cere omologarea acestora. Am arătat deasemeni că OUG77 referită când a fost vorba de serviciul salvamont se aplică doar județelor cu relief montan (unde riscurile sunt mult mai mari), deci nu Iașiului. Siguranța e importantă, dar mulți dintre noi credem că o după-amiază în traficul din oraș e mai periculoasă decât o plimbare în margine de codru. Dl. Doncean a revenit și a fost deacord ca accesul pe traseele marcate să se poata face pe proprie răspundere, dl Opăriuc a insistat însă pentru solicitarea unui aviz scris atunci când e vorba de grupuri organizate (nu avem o problemă cu a face notificari în acest sens, însă nu am putut găsi vreo referință în acest sens în Codul Silvic când vine vorba de trasee marcate, și nici Dl. Opriuc nu ne-a indicat, până acum, una). De la subiectul trasee am discutat și despre faptul că în acest moment se taie arbori care pe care angajații DS/OS au refăcut marcajul turistic în toamnă, lucru care pentru noi este greu de explicat și justificat. Aici nu am primit un răspuns clar. Am propus însă pentru că rolul recreativ și de protecție al pădurii să fie implementat, nu doar teoretic, să se lase benzi de 100m stânga și dreapta în jurul traseelor marcate care să nu se taie. S-a ridicat problema mecanismelor necesare pentru a face asta, și aici am discutat despre posibilitatea de a face un adentum la amenajamentul silvic (documentul pe baza căruia se planifică tăierile pentru fiecare 10 ani), care am înțeles că se poate face doar pe bani. Dl Doncean a spus despre necesitatea ajutărării regenerării naturale a pădurii și în aceste porțiuni, dar ca un specialist a propus și soluția și anume gestiune tip “codrii bătrâni”, care din câte am înțeles se înscriu la T2, un mod de tăiere care executat judicios este foarte puțin invaziv limitând extragerea la 10% din materialul lemnos în fiecare 10 ani, regenerarea făcându-se pe cicluri foarte lungi. Am mai agreat reluarea inițiativei cu traseele de bicicletă de la Dobrovăț (pornită de primărie), oprită în toamnă. Mai este de vorbit aici, și de stabilit pași concreți. Am mai discutat despre impactul negativ al sporturilor motorizate, faptul că pe trasee de plimbare nu ar trebui să meargă utilijele de exploatare, iar Dl Doncean a venit și el cu idei de trasee, inclusiv pentru mai multe zile, unde s-ar putea amenaja și locuri de campare pe traseu. Ne-au plăcut foarte mult aceste idei!
2️⃣ Al doilea punct pe care l-am discutat a fost legat de lăsarea arborilor remarcabili pe picior chiar și în zonele în care se exploatează. Aici s-a menționat iar amenajamentul care spune cum se efectuează tăierile, dar am adus aminte de faptul că avem și un sit Natura 2000 care se suprapune, și care prin planul de management impune oricum lăsarea unui număr de arbori bătrâni, scorburoși la fiecare hectar (în practică nu prea vedem acest lucru întâmplându-se). S-au discutat și soluții tehnice, gen lăsarea unor “insule de îmbătrânire”, unde arborii rămași pot fi mai longevivi. Noi am menționat arborii monumentali de acum care sunt arbori care au prins două cicluri de exploatare pentru că au fost lăsați de silvicultorii de demult, și faptul că aceste practici trebuiesc păstrate. D-na Laura Bouriaud ne-a spus că a identificat un doctorand de la Universitatea din Suceava care va veni pe perioada verii pentru a lucra cu DS și cu noi pentru documentarea/studierea acestor arbori de la Iași. Și aici trebuie mers mai spre concret, dar, cel mai important, Dl Doncean ne-a confirmat că a dat o dispoziție pentru ca arborii monumentali (conform ICAS) să nu mai fie marcați pentru tăiere și deasemeni pentru ca procedurile de identificare a lor să fie reluate și de personalul silvic.
3️⃣ Ultimul subiect a fost creșterea suprafeței compacte de pădure în protecție din sit. Vă reamintim, acum din cele ~12.000ha, doar 1% este în protecție strictă, restul fiind exploatat în regim de producție. Aici Dl Doncean ne-a povestit despre zone care erau protejate pentru speciile cinegetice, dar care acum nu mai sunt. Prin acele benzi de 100m stânga dreapta traseelor turistice credem că oricum suprafața protejată pentru recreere și biodiversitate va fi îmbunătățită (după calculele noastre, crescând cu aproximativ 10-15%). Dar am mai vorbit despre introducerea în protecție a parcelelor adiacente rezervațiilor care au o structură similară. și aici și dl Doncean a menționat posibilitatea creerii unor astfel de inele de protecție. Apoi am vorbit despre 1.5.p “Arboretele incluse în păduri naturale seculare de valoare deosebită” care ar trebui să constituie mândria generațiilor de silvicultori dar pe care le-am găsit uneori tăiate, a se vedea #codriiiasilor170ani. Am discutat despre parcele cu vârste mult peste cea a exploatării, parcele pluriene de pădure natural fundamentată, cu o diversitate mare de specii de arbori și care chiar în acest an au început să fie tăiate. Din păcate am rămas fără timp, după trei ore de discuții, dar partea pozitivă e că nici aici nu am întâmpinat un refuz ci dimpotrivă, văzut argumente și interes. Va fi un subiect mai amplu, dar nu îl vom abandona.
Petiția aici:
https://campaniamea.declic.ro/petitions/salvati-codrii-seculari-ai-iasiului-1
Per total discuția a fost bună și cu Dl. Doncean am simțit că vorbim cu un om care îți asumă rolul de conducere și nu caută scuze, ci soluții, așa cum îi stă bine unui specialist. Vom încerca să ne vedem iar până la finalul lui martie, pentru a merge după această discuție introductivă amplă pe subiecte mai concrete, aplicate. Credem că este important ca lucrurile să se concretizeze la nivel de documente pentru ca ele să dăinuiască. Ne auzim cu bine și sperăm ca această primăvară și vara care va urma să ne permită să facem pași semnificativi, împreună. Cum am spus de atâtea ori, credem că este în continuare mare nevoie de silvicultori! Din ultima zi de iarnă, urăm tuturor o primăvară frumoasă!
