“O aparite mai deosebita: Broasca bruna de pamant (Pelobates fuscus), în pădurea Galata!
Nu este printre cele mai rare broaste de la noi, dar cu siguranta printre cele mai greu de vazut, deoarece sunt nocturne, ziua stand ingropate in sol la adancimi de 50-100 cm. In plus, in perioada de reproducere obisnuiesc sa „oracaie” de sub apa, ceea ce atrage si mai putin atentia asupra lor. Se intalneste in zone colinare si de ses cu pamant nisipos sau lutos, afanat, in care sa se poata ingropa usor folosindu-se de membrele posterioare, care prezinta adaptari pentru sapat.
Cand se simte amenintata, pe langa alte comportamente (produce un tipat ca de copil si isi umfla corpul pentru a parea mai mare), aceasta broasca emite un miros de ca de usturoi.
Au cel mai mare mormoloc intre broastele de la noi, ajungand la 8 – 22 cm! (desigur, o mare parte o reprezinta coada), dar adultul nu trece de 8 cm.
Deşi comună în zonele de câmpie, aceasta specie este considerată vulnerabilă, datorită cerinţelor faţă de habitat. Populaţiile sunt în declin în multe arii din Europa, în Franţa si Italia fiind una dintre cele mai periclitate specii de amfibieni, iar din Elvetia a disparut.
În comparaţie cu vestul României, metamorfoza mormolocilor de Pelobates fuscus pare a fi mult încetinită în nordul Moldovei.”
🖌️ colegul nostru biolog Stefan Anitei 📷 și semnalare Cris Cristina și Adriana Adriana via Codrii Iașilor – cunoaștem, prețuim, păstrăm
